Culturile intensive in gradina de legume

Cel mai sigur mod de a creste cantitatea recoltata este reducerea spatiului dintre plante in gradina. Ideea este plantarea pe benzi late si, astfel, reducerea spatiului acordat fiecarei plante. Ca sa incepeti o gradina de legume cultivata in acest mod, sapati aceste benzi pe lungimea dorita, dar nu depasiti 90 – 120 cm latime.
gradina-de-legumeChiar daca nu este necesara, delimitarea buna a zonelor este de folos mai ales cand aveti paturi ridicate. Inchiderea lor intre scanduri nu numai ca va face gradina de legume sa arate mai ordonata, ci va impiedica pamantul sa alunece pe margini. Va fi mai usor sa instalati suporturi pentru crestere verticala. Aveti nevoie de: sfoara, bete mici sau araci, o unealta pentru a face gaurile in pamant, rasadurile si apa.

Pasul 1. Instructiuni. Inainte de plantarea rasadurilor in gradina de legume sapati pamantul pana la adancimea de 25 – 30 cm, amestecandu-l bine sa se aeriseasca. Amestecati ingrasamant organic si granulat cu o actiune mai lenta. Trasati randurile intinzand bucatile de sfoara. Aceste linii va vor ajuta sa plantati legumele la distanta corecta una de alta.

Pasul 2. Daca plantati rasadurile, folositi un bat sau o unealta speciala ca sa faceti gaurile. Scoateti cu grija planta din recipient. Asezati planta in gaura la aceeasi adancime la care era asezata si in recipient. Presati pamantul din jurul tulpinii deasupra radacinilor. Daca plantati seminte in gradina de legume, faceti mici depresiuni in pamant cu degetele. Asigurati-va ca urmati intocmai instructiunile de pe ambalaj cu privire la adancimea de plantare.

Pasul 3. Udati bine. Pentru rasaduri, stropiti usor folosind un furtun sau o stropitoare. Pentru seminte, folositi cea mai usoara setare de la capatul furtunului pentru a nu deranja solul. Multe structuri variate constituie un suport bun pentru mazare, fasole agatatoare, pepeni, castraveti si rosii.

Culturi verticale in gradina de legume

Plantele agatatoare se cultiva pe suporturi de sfoara, gard sau alte suporturi de lemn sau metal. Printr-o crestere verticala, creste si cantitatea produsa pe m². Astfel de culturi, crescute deasupra solului, sunt mai sanatoase deoarece sansele sa contacteze vreo ciuperca sau bacterie ce afecteaza frunzele, aflate la sol sunt mai mici.

Legumele potrivite gradinilor verticale

Rosiile. Alegeti varietati cu crestere nedeterminata pentru a creste si produce continuu pe o perioada mai lunga de timp – pana la primul inghet. Rosiile pot fi cultivate in gradina de legume pe suporturi de sarma sau sfoara sau pot fi sprijinite cu araci de lemn inalti de 2.1 m si infipti in pamant pana la 60 cm. Tomatele crescute pe sarma sau sfoara au nevoie de ingrijire mai putina, dar sunt mai vulnerabile la boli de tip ciuperca. Cele crescute pe araci, vor fi avantajate daca au doar o tulpina. Ca sa pastrati aceasta tulpina singulara, rupeti crengutele nou aparute pe tulpina principala.

Mazarea agatatoare. Chiar daca perioada necesara cresterii este mai lunga decat la mazarea tufis, mazarea agatatoare produce mai mult si pe o perioada mai mare. Incercati sa le faceti sa urce pe un arac inalt de lemn sau alt suport de preferat din bambus.

Castravetii. Soiurile agatatoare se descurca bine langa un gard sau suport de sarma si sfoara. Cei crescuti vertical in gradina de legume tind sa fie mai drepti si mai uniformi decat cei intinsi la nivelul solului.

Mazarea de pastaie. Acest soi cu pastaia dulce si comestibila este printre cele mai productive legume de primavara. Alegand varietati inalte, puteti sa le cresteti in gradina de legume pe suporturi de 1,5 – 1,8 m inaltime. Culegeti pastaile cu grija ca sa nu rupeti planta fragila.

Pepenii si dovleceii de iarna. Aceste culturi cu sezon prelungit au nevoie de un suport foarte rezistent daca alegeti sa le cresteti vertical. Varietatile mari au nevoie de suporturi din panza pentru sprijinirea fructelor. Este nevoie si sa legati planta de suport cu bucati de panza moale. Evitati sfoara sau sarma deoarece pot sa taie tulpina.

Plantarea succesiva si amestecata

Aceste doua tehnici vor creste productia in gradina de legume si pot sa prelungeasca sezonul de recoltare a anumitor legume. Plantarea succesiva inseamna inlocuirea recoltei ajunsa la final cu o recolta noua sau plantarea unei singure recolte pe bucati mici pe o perioada mai lunga de timp.

Plantarea amestecata inseamna plantarea unui soi de legume cu dezvoltare rapida in spatiile ramase intre legumele cu dezvoltare lenta sau a unui soi inalt intre legumele mai scunde.

Plantarea succesiva

Aceasta tehnica are doua forme. Prima inseamna inlocuirea la sfarsitul sezonului a unei recolte de primavara cu o recolta de vara. De exemplu, dupa ce mazarea a fost recoltata in intregime, scoateti plantele si in gradina de legume plantati castraveti in locul lor. Cheia succesului in acest sistem este sa aveti pregatita o rezerva de rasaduri gata sa fie plantate dupa ce prima recolta s-a terminat. Acest sistem are efect mai mare daca incepeti cu legumele amatoare de vreme rece, dar care nu se descurca prea bine pe caldura. Pe langa mazare, puteti aplica acest sistem la salata, spanac si ridichi.

A doua forma de plantare succesiva are in vedere faptul ca unele legume au o productie limitata in timp. De exemplu, fasolea tufis – trebuie plantata o noua recolta la fiecare 3 saptamani daca doriti sa aveti o recolta continua. Daca doriti 3 recolte, plantati o treime din suprafata la doua saptamani. Alte recolte care sunt avantajate de acest sistem includ porumbul, morcovii, ridichile si salata.

O varianta a acestei tehnici este plantarea unor soiuri cu perioade de crestere diferita. De exemplu puteti planta un soi de tomate cu dezvoltare rapida, in acelasi timp cu un soi cu dezvoltare normala si unul cu dezvoltare tarzie. Porumbul are si el soiuri de inceput de sezon, mijloc de sezon si sfarsit de sezon.

Plantarea amestecata

Aceasta tehnica se bazeaza pe faptul ca unele legume cresc repede in timp ce altele nu se grabesc. De exemplu daca plantati ridichile printre morcovi, puteti sa le culegeti dupa 30 zile, cand morcovii sunt inca mici. O alta optiune este alternarea legumelor cu crestere verticala cu cele intinse la nivelul solului. ( exemplu rosiile si pepenii)

Exemple de legume care pot fi combinate cu succes:

-cresteti pepenii si dovleceii sub rosiile intinse pe araci.
-inconjurati porumbul cu salata sau mazarea cu ridichi.
-combinati legumele rapide si lente cum sunt salata si rosiile, spanacul si dovleceii de iarna, prazul si cartofii dulci si ridichiile cu porumbul dulce.

Sursa: gradina-online.ro